Cum să nu-l iubeşti pe Gyuri? Te face să râzi, să cânţi, îşi face poze cu tine, semnează orice hârtie îi pui în mână, îţi dă din berea lui, are ce vorbi cu oricine. Pare perfect integrat oriunde. Are glume sclipitoare, expresii memorabile, melodii molipsitoare şi versuri sincere. Cântă la chitară. Bate la tobe. Vorbeşte japoneza neaoşă. Are şi câteva lipsuri. Îi lipsesc ifosele. Şi câţiva centimetri. Totuşi, de câte ori îl întâlnesc, îi zâmbesc cu tristeţe. Gyuri e condamnat să fie înconjurat în permanenţă de oameni care nu îl înţeleg.