O aniversare discretă, cu iz de comemorare, a avut loc recent. Pe 29 iulie s-au împlinit 21 de ani de la prima emisie Radio Sonvest Oradea. Cei care au prins postul de radio în acţiune îşi amintesc cu siguranţă de impactul imens pe care l-a avut în viaţa oraşului. Pe lângă cifrele de audienţă monstruoase, Sonvest a fost ceva greu de înţeles în ziua de azi: o instituţie media pe care ascultătorii o iubeau sincer! Doar Pro TV-ul, în primii săi ani, a mai generat o asemenea efuziune amoroasă.

În 1993, anul de naştere al radioului, schimbarea încă venea ca un tăvălug, cu bune şi rele. Dintre cele bune, libertatea şi muzica erau printre cele mai dorite de către oameni. Ele au fost şi ingredientele de bază ale Radio Sonvest. Muzica curgea în valuri, de toate felurile, de pe benzi de magnetofon, viniluri, casete şi cd-uri, multe dintre ele aduse de acasă de angajaţi sau chiar împrumutate de ascultători. Libertatea de expresie a fost, indiscutabil, cel mai mare atu. Nimeni, niciodată nu ne-a interzis să spunem ceva la microfon, nu ne-a impus sau cenzurat informaţiile. O diferenţă imensă faţă de industia media de azi, în care tot ce se emite este atent filtrat.

Până la vânzarea sa în anul 2002, Radio Sonvest nu a avut redactor şef sau director de programe. Redactorii şi animatorii decideau ce difuzează sau pe cine invită în studio. Relaţia cu ascultătorii, adesea co-realizatori ai emisiunilor, a fost un alt punct forte. Salvamontistul Adi Marin, autointitulat „cel mai bun ascultător din toate timpurile”, protestatarul Vasile Bajgyik, cu al său salut „Jos comunismul!”, sau ghidul Coancă Vasile, care cerea mereu piesa „French Kiss”, sunau mereu la radio. Ca ei, mulţi alţii – copii, tineri, adulţi sau vârstnici – se auzeau live în talk-show-uri, concursuri sau emisiuni muzicale. Pe urechile lor ne-am făcut toţi şcoala de radio.

Radio Sonvest a adus în Oradea moda concertelor aniversare gratuite. La primul an de emisie, în 1994, au cântat în Centrul Civic grupurile Cargo şi Timpuri Noi. Pe atunci eram în armată şi visam să lucrez la radio. Am sărit gardul şi m-am plantat în faţa scenei, scăpând miraculos de câteva zile de arest. În 1996, la aniversarea de 3 ani, Pasărea Colibri sosea pentru prima dată în Oradea. În faţa Sălii Sporturilor s-au adunat atunci peste 15.000 de oameni. Şi, culmea împlinirii viselor, eu eram organizator şi prezentator.

Dar Sonvest a fost posibil datorită pasiunii imense pentru radio a unor oameni. O simplă enumerare de nume este suficientă: Mircea Bradu, Dinicu Braghină, Eugen Szakacs, Geta Ianc, Dan Sabău, Daika Attila, Mariana Bejan, Cristi Tabără, Mihai Baneş, Corina Moţica, Andrei Şandor, Mirela Vaşadi, Mihai Dacin, Adrian Pascaru, Florin Budeu. Prin amintirile lor, ale celorlaţi colegi neamintiţi, dar şi ale miilor de ascultători-prieteni, Radio Sonvest Oradea încă mai pâlpâie. Acum, pe 71,81 Mhz e linişte, iar pe 107 se aude Naţional FM. La mulţi ani, Radio Sonvest, oriunde te-ai afla!

Lucian Cremeneanu