Jinduiam la modelul acela de când îl văzusem prima oară. Am început ping-pong-ul: Îmi trebuie – nu-mi trebuie. Îl vreau – nu-l vreau. Îl cumpăr – nu-l cumpăr.
După ce l-am visat câteva nopți am cedat și l-am cumpărat. Cu bani mulți, foarte mulți, o parte împrumutați.
Dar nu mi-a plăcut, nu mergea grozav și n-am fost fericit cu el. M-am dus la același magazin să întreb dacă se poate un schimb, ceva de genul telefonul vechi + diferența pentru altul.
Răspunsul tipului care mi-l vânduse în urmă cu șase luni a fost limpede:
– Noi aici nu cumpărăm jafuri.
Nokia 3310?
ApreciazăApreciază
Ericsson T18. 🙂
ApreciazăApreciază