16 aprilie, joi seara. Stăteam la masă, aşteptam să înceapă spectacolul. Apare o ospătăriţă îmbrăcată în bluză roşie să verifice dacă totul e în regulă. „Te rugăm să ne mai aduci o scrumieră la masă. În rest, totul e minunat, mulţumim!”, i-am răspuns bucuros de interesul ei. „Sigur, imediat”, a răspuns cu o voce caldă şi, peste câteva secunde, scrumiera a apărut ca prin farmec.

Cum de o fi singura îmbrăcată în roşu, în timp ce colegele ei sunt în negru? În timp ce mă hârjoneam cu întrebarea asta, fata în roşu a început să vorbească tare la un telefon mobil. Umbla printre mese şi se conversa cu şefu’, care cică voia s-o dea afară. Spectacolul începuse. M-am trezit brusc din reverie şi mi-am dat seama că îi cerusem o scrumieră tocmai actriţei pe care o aşteptam pe scenă.

Lorena Lupu a venit din Bucureşti cu ceva treburi scriitoriceşti – lucrează la un roman şi documentează un personaj. Iar dacă tot petrece o perioadă în Oradea, a pus şi de un spectacol scris şi regizat de una singură. „Povestiri din Miserupia” este un one-woman show „gândit special pentru publicul de bar, cu un fir narativ adaptat puterii de concentrare a omului care bea bere sâmbătă seara”, după cum spune chiar autoarea. Este povestea unei fete care, fără mamă şi cu un tată beţiv, nu e de mirare că ajunge să o aibă drept prietenă şi confidentă pe Angelina Jolie. Nu, nu pe cea reală, ci pe Angelina de pe un poster. Actriţa lipită de perete devine astfel partenera de monolog a actriţei.

Povestea e spusă cu tristeţe sarcastică şi vrea să devină depresivă. Fetiţa abuzată creşte, se transformă în prostituată şi ajunge în raiul fetelor uşoare: Italia. Interpretarea Lorenei, poate prea virulentă pe alocuri, a amplificat destul de mult forţa cuvintelor şi a speriat un public uşor amorţit. Paradoxal, interpretarea puternică şi o excelentă mişcare scenică au minimalizat pe alocuri impactul textului. Ecoul sălii a îndepărtat personajul de public, deşi actriţa s-a mişcat în permanenţă printre mese. Shadows Club e potrivit pentru stand-up comedy, dar prea mare pentru piese de teatru.

Nu o dată, Lorena a implicat şi publicul, tehnică folosită des în spectacolele de pub. „Dacă ar fi să te defineşti printr-un singur cuvânt, care ar fi acela?”, a întrebat câţiva oameni la întâmplare. Unii au răspuns, alţii şi-au ferit privirea şi au rămas muţi. La sfârşitul „scrutinului” a şters cu buretele toate răspunsurile şi a rostit ea cuvântul pe care îl căuta: carne! Fireşte, pentru o fată care ajunge să se prostitueze, carnea are o însemnătate aparte, diferită de percepţia generală.

„Povestiri din Miserupia” este o variantă mai brutală şi mai sarcastică a spectacolului „Fata din Curcubeu” jucat de Tania Popa pe superbul text al Liei Bugnar. E imposibil, dacă ai văzut ambele spectacole, să nu faci o conexiune între ele. Conexiune de care, la final, Lorena Lupu s-a declarat încântată. Şi mai seamănă cu un show într-un singur personaj, „Monoloagele vaginului„, pe care l-am văzut acum câţiva ani în Vama Veche. Un spectacol pentru care orădenii ar trebui să se pregătească. O actriţă din Oradea lucrează în secret la el.

Lucian Cremeneanu