Etichete

, , , , , , , , , , ,

NA

Noaptea Agenţiilor este o găselniţă foarte inspirată prin care companiile de advertising şi PR îşi promovează serviciile. O dată pe an îşi deschid uşile la ceas de seară pentru un soi de recepţii-petreceri, prin care încearcă să devină mai transparente, mai prietenoase, mai vizibile. Mapele cu proiecte sunt înlocuite de platouri cu mâncare, discuţiile se poartă cu berea în mână, în loc de şedinţe se cântă sau se dansează. Joi seară, trei agenţii de publicitate din Oradea şi-au invitat clienţii, prietenii şi apropiaţii. Am pornit în turneu…

NA Sapient

Sapient Creative

Primul stop a fost la Sapient Creative. Uite ce bine că există Noaptea Agenţiilor, mi-am zis, că altfel poate n-aş fi auzit de agenţia asta! Printre birouri, o petrecere cu tematică „Anii 90”: cu muzică de atunci, cu sandvişuri cu pateu, salam, ou şi murături, exact ca la chefurile din casele oamenilor de pe vremurile acelea. Doar chiftelele au lipsit. DJ Seba, pe care îl ştiu de pe vremea Radio Prompt, a mixat piese din anii 90: Dr. Alban, Color Me Badd, The Cure… Nu s-a dansat, dar s-au ascultat la greu muzici, poveşti, istorii…

NA Bizmart

Bizmart

Următorul stop l-am făcut în Lord’s, la etaj, unde şi-a stabilit cartierul pentru toată seara agenţia Bizmart. Am nimerit într-o atmosferă ca de seminar, cu oameni stând la masă şi urmărind ceva materiale video pe un proiector. În paralel, tocmai se producea o tombolă anunţată de directorul agenţiei. Cuminţenia şi decenţa sunt cuvintele cu care aş descrie atmosfera generală. Iar cum timpul era limitat (acţiunea s-a desfăşurat simultan, între 8 seara şi miezul nopţii), m-am grăbit spre următoarea destinaţie.

NA Comm Media

Communication Media

Petrecerea de la sediul Communications Media mi s-a părut cea mai prietenoasă. Mai multă lume, sau o fi părut aşa din cauza spaţiului mic şi fragmentat, mojito, proseco, gelatină cu gust de vodcă, nelipsita bere, brăţări colorate, pălării de plastic şi cea mai variată ofertă de mâncare. Când am ajuns, tocmai îşi încheia recitalul de chitară şi voce o domniţă din Cluj, pe nume Patricia, care cântase doar piese din reclame. Din motive neştiute, chipul i-a fost tot timpul în întuneric. „O fi urâtă”, am opinat glumind cu un amic. După ce a încheiat, am cunoscut-o. Nu era.

Noaptea Agenţiilor ar putea fi un model şi pentru instituţiile publice. Ar fi o experienţă aparte să stai la o chiftea cu primarul în biroul său şi să-l întrebi dacă chiar nu mai candidează sau doar se preface, să bei o bere cu prefectul sau cu preşedintele Consiliului Judeţean în timp ce le ceri demisiile pentru starea drumului Oradea-Deva. Poate că sub ameninţarea unor astfel de întâlniri s-ar mai accelera treburile care merg atât de lent de parcă mandatele lor ar dura 50 de ani, iar noi, alegătorii, am trăi 300 de ani.

Dar mi-e teamă că tot noi am pleca nervoşi acasă la gândul că respectivele chiolhanuri s-ar finanţa tot din banii noştri.