Am fost sâmbătă să testez noul Touareg 2019, care, în partea asta de țară, e vândut de D&C Oradea. Să te dai cu mașini pe care nu ți le permiți e o plăcere nevinovată, mai ales când nu trebuie să pui nici bani de benzină. Dar înainte de a vă povesti cum a fost, o mică istorioară, o să vedeți mai târziu de ce.

M-a adus un amic, în urmă cu câțiva ani, de la aeroportul din Budapesta. Am luat-o pe autostrada M3. Eram obosit și doream să ajung cât mai repede acasă, dar amicul de la volan părea că și-o dorește mai tare decât mine. La un moment dat, cu toată ploaia de pe drum, am realizat că aveam 165 km/h!!! Viteză, stabilitate, confort, căldură și un sfincter strâns, al meu. Am uitat să zic, amicul avea Touareg. Gata povestea. 

De la modelul acela, VW a făcut niște pași înainte, atât de mulți încât, dacă pui prima generație de Touareg lângă cea din 2019, poți spune cu indulgență ”Mda, parcă sunt rude.” Caroseria sare în ochi de la distanță – e robustă, puternică, impresionantă mai ales prin grilajul din față ce poate părea ușor agresiv la o primă vedere. Dacă apăream cu mașina asta la inaugurarea Catedralei Neamului, umileam toate sfințiile prezente la locul faptei.

Distracția începe după ce deschizi portiera. E recomandabil să stai câteva minute în parcare ca să te obișnuiești cu bordul și butoanele, mai exact cu superba lor absență. Touareg-ul 2019 are un display mai mare decât orice tabletă de pe piață. De acolo se accesează și se setează totul – radioul, telefonul, opțiunile multi-media, sistemul de sunet (un fleac, 730 de wați 🙂 ) climatizarea pe 4 zone, navigația GPS, rețeaua Wi-Fi din mașină (doar nu vrei să se uite copiii afară, pe geam, în timpul călătoriei!), asistența la parcare laterală sau cu spatele (iubitele, soțiile și amantele vor iubi asta), modul de conducere (confort sau sport), consumul, diverse statistici și multe alte unelte ale diavolului care le plac atât de mult sfințiilor ante-pomenite.

Totuși, nu te simți ca Bruce Willis în ”The Fifth Element”, conducând acea mașină a viitorului, fiindcă pe noul Touareg au mai rămas și butoane clasice, atât pe volan și în jurul său, cât și pe consola principală. O plăcere să le atingi – fine, dar robuste, exacte și perfect amplasate pentru ergonomie maximă și un condus cât mai confortabil.

Deși ecranul de pe consola de bord pare să fie piesa principală de atracție din habitaclu, eu aș acorda titlul schimbătorul de viteze. De mărimea unui mouse mai pătratic, punctul central al vehiculului atrage palma ca un magnet. Pentru schimbarea schimbarea manuală a treptelor de viteză (8 la număr) schimbătorul de împinge ușor în dreapta și se manevrează finuț, chiar cu un singur deget. Pentru un condus mai sportiv, a la Formula 1, se pot folosi padelele de lângă volan. Schimbarea treptelor este foarte discretă, aproape imperceptibilă.

Dotarea mea preferată din noul Touareg 2019 este Head Up Display. Sub parbriz se află un mini-proiector care ”aruncă” virtual pe parbriz, undeva cam în dreptul botului mașinii, câteva informații extrem de utile pentru șofer – configurația drumului, viteza de deplasare, restricțiile în zona traversată, semnele de circulație întâlnite în cale (adesea ignorate) și chiar o avertizare pentru distanța prea mică față de mașina din față corelată cu viteza de deplasare. Astfel, ai acces la informațiile utile fără să-ți mai abați privirea de la drum. N-ar fi exclus ca, la următoarele modele, sistemul să proiecteze și news-feed-ul Facebook, în speranța că numărul cretinilor care mor în direct va scădea.

Sub capota minunăției pe care am birjălit-o se află un motor diesel de 3000 de cm3 cu 280 de cai putere, fix de 3 ori mai mulți decât în mașina pe care o conduc zi de zi. Mi-am verificat o mai veche teorie – stilul de condus al unui om este influențat direct de mașina pe care o manevrează. Și așa s-a trezit un șofer cuminte și așezat gonind cu peste 100 km/h fără să-și dea seama. (Observați, vorbesc despre mine la persoana a 3-a, semn că nu mă recunosc). La 50 sau 100 km/h zgomotul în interior este la fel de redus.

După apăsarea mai fermă a pedalei… o clipă de liniște. Apoi, un urlet mocnit izbucnește din măruntaiele bestiei, iar spatele se lipește de spătar.  ”Hai să vă ce poate”, mi-am zis. Curând am fost pus în fața unei dileme: eu testez Touareg-ul sau el mă testează pe mine? Ne-am testat unul pe altul ca doi cowboy ce se privesc în ochi, într-un western clasic, așteptând să vadă cine cedează primul. Recunosc, eu am fost acela! După vreo jumătate de kilometru în care am ajuns la 175 de km/h, pe un drum județean complet liber, de la marginea unei păduri, am lăsat-o mai moale. Touareg-ul mi-a zâmbit zeflemitor – el mai putea încă mult și bine. 

Ca o concluzie, Touareg-ul îți dă senzația că poți face orice cu el, că vă puteți aventura pe oriunde împreună. Mi-ar fi plăcut să îl testez și noaptea, sunt convins că farurile LED Matrix, care devin dinamice la virare și reglează automat distanța de proiecție asigură un condus foarte sigur pe întuneric. Lista de dotări a modelului testat e atât de lungă încât, dacă o citești în pat, înainte de culcare, adormi fără să știi cum se termină. Mai bine, căci la final e prețul care le poate da unora insomnii – 80.000 de Euro! Nu vă speriați, e cu TVA inclus.

Mulțumesc D&C Oradea, Scuze, Poliția Rutieră! Promit să nu mai fac.