Discuţie pe messenger între mine şi o domnişoară:

Eu: – Te-am citit. Frumos eseu… de suflet…

Ea: – Să o iau în sensul bun?

Eu: – Păi care e sensul rău?

Ea: – Nu ştiu… Dar nu unul pozitiv.

Eu: – Ce întrebare de femeie mi-ai pus!

Ea: – În fine… nu contează…

Eu: – Ce e negativ în ce ţi-am scris?

Ea: – Nu e. Exprimarea mea a fost greşită, să spunem aşa…

Eu: – Nu mă aşteptam la un asemenea răspuns. Absolut derutant.

Ea: – Mda, specific mie.

Eu: – O să pun convorbirea asta pe blogul cu prostii, fără să dau nume, fireşte…

Ea: – Să nu faci asta! Eşti error!

Eu: – Ba da!

Ea: – Ba nu! Mă opun categoric!

Eu: – Ba da, căci numai aşa îţi vei da seama ce replică stupidă mi-ai dat la un lucru absolut pozitiv.

Ea: – Da’ nu e stupidă de loc. Replica ta (Frumos eseu… de suflet…) putea să fie ironică. Nu aveam de unde să stiu.

Cine găseşte conotaţia negativă în replica mea de început va primi un premiu. Menţionez că nu am folosit niciun emoticon care să sugereze o eventuală ironie.

Anunțuri