Oradea, 24 Septembrie 2013

„Ascensiunea lui Arturo Ui poate fi oprită”, jucată de Teatrul Odeon, începe subtil şi se încheie brutal, agresiv, cu tuşe groase, poate prea groase pentru o comedie neagră care se vrea inteligentă. Paralela cu Trustul Conopidei este, probabil, cea mai amuzantă componentă a scenariului. În rest, trimiterile sunt prea directe, paralelele prea evidente, explicaţiile prea multe şi prea apăsate.

Puţin a lipsit ca actorii să coboare de pe scenă, să ne ia la palme şi să ne strige „Oameni buni, Hitler este rău!”. Atitudine explicabilă dacă ne gândim că piesa a fost scrisă în 1941, pe vremea când unii oameni încă nu realizaseră cine este Hitler. Nici măcar înfăţişarea clovnească a unor personaje nu reuşeşte să îndulcească atmosfera. Dimpotrivă, prezenţa lor dă impresia că ţi se joacă o farsă. Ceea ce e al naibii de adevărat, dacă ne gândim la evenimentele din anii ’30-’40.

Textul, care poate părea prea stufos şi greu de digerat, îl ia în derâdere pe Hitler, dar fără să provoace râsete. Piesa dă de vreo patru ori impresia că se termină înainte de finalul adevărat, izbăvitor, venit după o amânare apăsătoare şi un discurs brutal al lui Arturo Ui, momente în care tensiunea devine greu de suportat. Tot acest demers artistic se justifică printr-o disperare ce se simte de la cap la coadă şi care s-ar traduce prin o singură propoziţie: „Aşa ceva nu trebuie să se mai întâmple!”

Superbă mişcarea scenică a actorilor (coregrafia Răzvan Mazilu) şi rolul excepţional reuşit de Ionel Mihăilescu (Arturo Ui). Muzica e foarte bine aleasă, deşi momentele muzicale mi s-au părut cam multe pentru un spectacol ne-muzical. De remarcat, de asemenea, costumele inspirate (Doina Levinţa) şi decorul, care incorporează ingenios mai multe dimensiuni pe aceeaşi scenă (Andrei Both).

„Ascensiunea lui Arturo Ui poate fi oprită”, de Bertold Brecht, regia Dragoş Galgoţiu, Teatrul Odeon. Cu: Ionel Mihăilescu, Dorina Lazăr, Vitalie Bantaş, Mircea Constantinescu, Mugur Arvunescu, Marian Ghenea, Laurenţiu Lazăr, Gabriel Pintilei, Mihai Smarandache, Istvan Teglas, Cătălina Mustaţă, Mircea N. Creţu, Ioana Anastasia Anton, Marian Lepădatu, Ionuţ Kivu, Ana Maria Moldovan, Ioana Marchidan, Judith State.

Piesă jucată la Teatrul „Regina Maria” Oradea, în cadrul Festivalului Internaţional de Teatru Scurt 2013.