Etichete

, , ,

paianjeni

Mai toţi am făcut glume de 1 Aprilie sau am fost victimele lor. Le ţineţi minte, nu-i aşa? Singura zi din an în care minciuna este nu doar tolerată, ci chiar apreciată, e un prilej de evadare din rigurozitatea vieţii de zi cu zi, o invitaţie la joacă, o întoarcere la ţâncul poznaş din copilăria fiecăruia. Întâi Aprilie, o zi simpatică, glumeaţă şi cam neserioasă, e pe cale acum să pună stăpânire pe întreg calendarul. Cu multă seriozitate şi fără urmă de glumă.

Trăim vremuri în care excesul de informaţie şi de canale de comunicare loveşte masele în moalele capului, le alterează judecata şi discernământul, le amputează capacitatea de a distinge între informare şi dezinformare, între bine şi rău, între adevărat şi fals. Faptul că utilizatorii de internet, atât cei cu identitate asumată, cât şi jalnicii anonimi, pot deveni comunicatori de idei şi opinii a eliminat filtrele de verificare a unei informaţii, a seriozităţii sursei sau a emiţătorului, pe care presa clasică, de bine-de rău, le are.

Acum vreo 10 ani citeam pe internet o informaţie care spunea că, pe parcursul vieţii, un om înghite în timpul somnului în jur de 8 păianjeni. Probabil că a ajuns şi la voi „ştirea”. Ei bine, în urmă cu 2-3 ani am dat peste un interviu cu persoana care a inventat informaţia şi a lansat-o în spaţiul virtual mai mult în joacă – o jurnalistă şi bloggeriţă din Franţa, dacă bine îmi amintesc. Tânăra povestea că a vrut să verifice gradul de credibilitate al oamenilor şi să testeze cât de uşor se propagă o astfel de dez-informaţie.

Impactul a fost răvăşitor, cu mult peste aşteptări. Dezvăluirea că un om înghite cam 8 păianjeni în timp ce doarme a fost preluată de mii, poate zeci de mii de site-uri, iar de acolo a făcut saltul şi în presa scrisă, oripilând întreg globul. Faptul că a fost un hoax, o minciună recunoscută, nu s-a propagat aproape deloc. Grozăvia s-a produs nu atât din pricina femeii, ci mai mult din cauza celor care au răspândit informaţia fără să o pună la îndoială, dovadă a diferenţei imense între simplul consumator şi producătorul sau distribuitorul de informaţie.

Azi, informaţiile – adevărate, false, cine mai ştie şi cui îi mai pasă? – se găsesc pe toate gardurile. Paradoxal, niciodată oamenii nu au fost într-un mai mare pericol de dezinformare şi intoxicare ca acum. Adevărul pierde zilnic lupta cu divertismentul. Cititorii superficiali consumă informaţiile ca pe seminţele de floarea soarelui, doar aşa, să le treacă timpul. Preferă o informaţie spectaculoasă, revoltătoare sau şocantă în dauna uneia reale, dar banale. Le place să afle ceea ce ştiu deja şi fug de orice opinie cu care se află în dezacord.

Iar noaptea, în timp ce dorm, prin gura deschisă li se plimbă păianjeni. Nu mulţi, cam 8 într-o viaţă.

Lucian Cremeneanu