Etichete

, , ,

A fost cel mai complex test drive dintre cele făcute de mine până acum, fiindcă D&C Oradea mi-a permis să folosesc mașina pe o distanță mai mare (120 km) pe un traseu numai bun de testat SUV-uri și nervi – DN76, mai exact drumul Oradea – Beiuș.

Pe lângă asta, am avut parte de ploaie și la dus, și la întors. Exact cum îmi doream, pentru că un drum mizerabil devine și mai mizerabil atunci când plouă, iar o mașină care are ceva de demonstrat nu are nevoie de șosele ca în Monaco. Din fericire, noul T-Cross Life nu e meteo-dependent. De când i-am înțepat prima dată accelerația mi-a dat de înțeles că se simte bine pe orice fel de suprafață.

Dar să încep cu începutul. Cu mașinile din noua generație, protocolul social la prima întâlnire este diferit. Nu te urci, îi dai cheie și pleci ca urmărit de poliție, ci urci, pornești motorul, îți pui centura și te apuci să explorezi meniul. Înainte să o iei pe drumuri neprietenoase e bine să știi pe ce te bazezi și cu ce te poate ajuta utilajul.

Iar noul T-Cross Life de la Volkswagen e făcut special pentru a-ți face viața cât mai ușoară. Spicuiesc din multiplele dotări:

  • Lane-Assist, care te ține pe drum dacă ești neatent, dar numai dacă pictorii de la drumuri au trasat liniile drept;
  • Auto Cruise Control (pilotul automat care știe și să frâneze în funție de viteză și de distanța față de mașina din față);
  • pachetul de măsuri pentru protecția pietonilor și bicicliștilor, că doar și ei sunt oameni, nu?;
  • Park Pilot (avertizarea acustică și vizuală care ține de șase pentru obstacolele față-spate);
  • ESC (sistemul electronic de stabilitate) care își depășește atribuțiunile și îți recomandă chiar și treapta de viteză;
  • sistemul proactiv de protecție care recunoaște situațiile potențial periculoase și strânge centurile de siguranță ale șoferului și pasagerului din față și închide automat geamurile (cum ar fi întâlnirea mesajului ”Bine ați venit în județul Teleorman!”);
  • sistemul de monitorizare a presiunii în pneuri (love it!!!), un soi de ”Bă, vezi că ți-e moale roata pe față!”;
  • și, evident, sistemul start-stop și cel de frânare cu recuperarea energiei.

Pe consola centrală se află un ecran cu diagonala de 16,5 cm, atât de mare încât am dat să caut din reflex telecomanda. Acolo se deschid porțile spre un univers digital atât de amplu încât, după un timp, m-am plictisit explorându-l. Așa că am pus mâna pe unul dintre cele mai fine volane pe care le-am atins vreodată și i-am dat cheie.

Modelul pe care l-am birjălit are un motor de 1000 de cm cubi pe benzină din care ies 115 cai-putere, ceea ce creează o doză considerabilă de zvâc, și este înzestrat natural cu o cutie de viteze cu 6 trepte. Motorul nu prea se aude în habitaclu, însă urechea mea de DJ și turometrul mi-au semnalat când trebuie schimbate treptele de viteză. Dar și sistemul pomenit mai sus (ESC) îmi sugera elegant, într-un colț al ecranului din fața șoferului, că ar fi bine să trec din treapta 4 în 5 sau chiar în 6 dacă nu vreau să mă dea jos.

Cu o masă de doar 1600 de kg, mașina stă cu centrul de greutate lipit de șosea ca o broască țestoasă și dă senzația că nimic nu o poate răsturna. De unde, probabil, și micile deranjamente apărute în stilul meu de condus. Șoferul cuminte din mine (ăla care conduce ca un român nevorbitor de maghiară prin Ungaria de teamă să nu-l oprească rendőrségu’), a fost înlocuit de un puber cu vise de beemveu care tocmai a descoperit ce se poate face cu un VW T-Cross Life.

Am exagerat puțin în paragraful de mai sus. De fapt, am condus un pic mai îndrăzneț decât de obicei, pentru a vedea cum se comportă T-Cross Life pe drumuri făcute de incompetenți cu pedigree, mai ales atunci când plouă. Ei bine, nicio secundă mașina nu s-a despărțit de suprafața de rulare. A trecut cu brio de toate momentele în care sfincterul mi s-a contractat în mod reflex, ori de câte ori am avut senzația că am intrat prea tare într-o curbă, când am întâlnit denivelări, gropi și gropițe sau porțiuni acoperite de apă. Mașina a trecut cu brio toate capcanele DN76 care, știți bine, nu sunt puține.

Construit pe platforma de Polo, T-Cross Life nu are masivitatea SUV-urilor din clasa mare, fapt care îl face mai simpatic și mai agil. Caroseria are ceva din rigoarea și robustețea unui SUV, dar într-o variantă mai delicată, mai prietenoasă și mai caldă. În schimb are interior generos, cu mult spațiu la picioare atât în față, cât și în spate, distanță confortabilă până la plafon și un portbagaj suficient pentru aproape orice (în cazul în care nu cari lemne de foc și nu ești Dexter).

Am fost ușor surprins că, la 90 km/h, computerul de bord cere deja treapta a 6-a. E drept, eram singur în mașină, fără încărcătură. La depășiri în rampă, treapta a 4-a a făcut mașina să zboare. Dus întors, în cei 120 km parcurși, am scos un consum mediu de 6,5 l/100, dar sunt convins că, dacă aș fi condus mai economicos, în stilul meu, puteam ieși sub 6. Ah, si mai e ceva. La dus, spre Beiuș, am avut în portbagaj un pick-up. L-am găsit în exact aceeași poziție la destinație, ca o dovadă suplimentară că mașina stă foarte bine în curbe

La întoarcere, înainte să ajung în Oradea, tocmai când mă întrebam cu m-am mai putea răsfăța mașina asta, s-a aprins becul de la avertizorul de benzină. Imediat, computerul a preluat problema și mi-a mai tras o limbă:
pe ecranul de pe consola principală m-a întrebat dacă vreau să-mi găsească o benzinărie apropiată. Am apăsat YES și sistemul GPS mi-a afișat o listă a benzinăriilor din zonă. Mi-a venit să pup ecranul, așa cum o babă țucă televizorul când apare înaltpreasfințitu’.

Atenție!

  • la acționarea potențiometrelor de pe consola centrală e foarte ușor să atingi ecranul tactil și să schimbi postul de radio, să sari o melodie sau să faci mai știu eu ce năzbâtii!
  • semnalizatorul de pe oglinzile retrovizoare laterale m-a păcălit de câte ori mă pregăteam să intru în depășire. Dă senzația pentru o clipă că vine o mașină din spate. Dar, probabil că în timp te obișnuiești cu asta și nu mai bagi de seamă.

Ca o concluzie de final, T-Cross Life pare să fie comandant în categoria SUV-uțurilor de pe piață, cu un foarte bun raport calitate-performanță-preț. Recomandarea mea principală e să optați pentru cutie automată pentru a vă putea bucura pe deplin de performanțele unui automobil foarte reușit.

Lucian Cremeneanu