Etichete

, , ,

O fotografie de la intrare spune cît 1000 de înjurături.

N-aş fi vrut să ratez show-ul Gorillaz Sound System de la GWK, dar am făcut-o. N-a fost greu. Am avut nevoie doar de o combinaţie favorabilă de evenimente.

1. Nu mi-am luat bilet din timp, la preţul de 350.000 de rupii, aşa că la intrare, biletul a costat 420.000. Ştiam asta şi n-ar fi fost o problemă, dar pe biletul pe care l-am primit scria tot 350.000. „E preţul fără taxe”, mi-a explicat un june grăbit, pe care l-am întrebat ce e cu diferenţa de 70.000. M-o fi crezut prost.

2. Din prevedere, am întrebat o domniţă organizatoare dacă e voie cu camera foto. „Sigur că e voie. Doar camerele video sunt interzise” mi-a răspuns zîmbitoare şi amabilă.

3. La filtrul de securitate, un tip în blugi mi-a spus că nu pot intra cu camera. „Păi am întrebat afară şi mi-au spus că se poate!” „Nu, nu e voie!” Ne-am dus împreună la domniţa pe care o interpelasem înainte. Astfel a aflat şi dumneaei că se poate intra doar cu camere foto de buzunar. Mi-au sugerat să las camera în maşină. Drăguţi! Nu venisem cu maşina.

4. Le-am explicat celor doi următorul paradox: bătrînul meu Nikon are 6.2 mega pixeli, în timp ce orice cameră de buzunar sau de telefon modern are de la 10 în sus. În plus, pot şi filma la rezoluţii foarte bune. Cu toate acestea, eu nu pot intra cu Nikon-ul, doar din cauză că arată a aparat profesional. „Ştim”, mi-au zis, dar asta e regula impusă de Dunhill, sponsorul evenimentului.

5. Mi-am cerut banii înapoi. I-am primit operativ, fără nicio problemă. Apoi am vrut să mă răcoresc cu o bere  rece, pe care o tanti întreprinzătoare o vindea dintr-un lighean cu gheaţă. Am vrut să negociez preţul de restaurant pe care mi l-a cerut. „Nu se poate”, mi-a zis. I-am fluturat banii prin faţa ochilor şi am plecat cu ei pe post de steag al victoriei. De fapt, era un steag al înfrîngerii.

Ieşirea de la GWK (Garuda Wisnu Kencana Cultural Park) a fost ca o scenă de film apocaliptic. Sensul de intrare era aglomerat, pe sensul de ieşire eram numai eu. După ce am ajuns acasă, mi-am dat seama că am uitat să returnez cartela de telefon pe care o primisem odată cu biletul. Yesssss!