Etichete

, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

În afară de faptul că mi-a luat pentru totdeauna un prieten foarte drag, NATO n-a mai avut alte implicări în viaţa mea personală. Acum, la 10 ani de la intrarea României în alianţă, mi-am amintit de momentul aderării, pe care l-am trăit, ca un patriot adevărat, în faţa televizorului. 

 

NATO flagAm intrat în NATO cu telecomanda în mână. De cum am deschis ochii, mi-am adus aminte că astăzi este ziua cea mare şi am pornit televizorul. Le-am luat la rând. Pro TV: Mândruţă în studio, faţă în faţă cu doi analişti. Cade satelitul, se întrerupe legătura. Shit! „Nu înţeleg cum de s-a întâmplat tocmai acum!” zice tizul meu. Dar tizul lui e deja pe Antena 1: Coşarcă şi o colegă blondă, aceleaşi imagini, plus analistul Codiţă. Hop pe TVR: surpriză plăcută, se traduce foarte bine şi coerent. Şi pe TVR 2 sunt aceleaşi imagini, la fel şi pe Prima, unde, de asemenea, traducerea merge brici. Pe TVS Oradea sunt anunţuri de vânzare, iar pe Cartoon Network stă să înceapă „Cow and chicken”.

Se apropie momentul invitaţiei oficiale. Televiziunile încep să-i arate pe Iliescu şi Năstase stând cuminţi, cu mânuţele la spate, în Ambasada României de la Praga. Un mare semn de normalizare a relaţiilor între televiziuni se vede pe Antena 1, unde pe imaginile transmise din ambasadă apare scris „Prin amabilitatea TVR”. Foarte frumos şi foarte normal. În Occident se practică des asta.

La Pro TV cade din nou legătura. Începe să vorbească Vaclav Havel. În cehă. Oops! Surpriză pentru traducătorii noştri care se aşteptau să vorbească în engleză. 1-0 pentru TVR care are o specialistă în limba cehă şi continuă transmisia. Sâc-sâc pentru ceilalţi! Havel termină. Lordul Robertson spune că toţi membrii alianţei au fost de acord cu aderarea României şi a celorlalte şapte state. Ura!!! Iliescu şi Năstase se pupă, Geoană îi priveşte zâmbitor, apar şampaniile şi se fac fotografii de grup.

10:58. „Hopa, vin jurnalele de oră fixă ale radiourilor!” îmi zic. Telecomanda munceşte din greu. Europa FM. Bâlbe îngrozitoare. Tipul nu a mai avut timp să redacteze şi vorbeşte la liber. Nu şi-a amintit numele Bulgariei. Restul ştirilor merg bine.La Radio Contact, Abba cântă „Fernando”. La Sonvest sunt ştirile BBC, n-are rost să mai comentez, îi ştiţi. Ana-Maria Bota e în direct de la Praga. Radio Transilvania, ca de obicei, nu are nici o legătură cu realitatea – difuzează o ştire cu copii care spun că s-au săturat de lapte şi corn. La Vocea Evangheliei, tot BBC. Radio Prompt, pe fază, le spune ascultătorilor că am intrat.

11:31. Mă uit din nou la televizor. Iliescu ne mulţumeşte pentru patriotism. Discursul îi seamănă izbitor cu cel de Anul Nou. „Astăzi, o parte din idealurile revoluţiei s-au împlinit.” Îşi aminteşte de eroii revoluţiei. Sunt convins că şi părinţii eroilor împuşcaţi şi-au adus aminte de Iliescu şi i-au urat de bine. Ia cuvântul Năstase. Vorbeşte mai mult decât şeful său.

Pro TV începe duplexurile din ţară. La B1 TV vorbeşte prin telefon Theodor Stolojan. Pe Tele 7 ABC e un documentar vechi despre Germania. Pe Acasă, în reluare „De 3 ori femeie” cu Mihaela Tatu. Tot reluare şi la CNN, dar aici se dă Larry King Live-ul de aseară, cu Liza Minnelli şi soţul ei. Eu rămân pe Cartoon Network ca să-l văd pe Johnny Bravo. NATO ăsta începe să mă obosească.

Lucian Cremeneanu

22 noiembrie 2002, articol publicat în Jurnal Bihorean