Etichete

, ,

Săptămâna trecută, în centrul Oradiei, chiar vizavi de monstruozitatea arhitectonică denumită Catedrala Ortodoxă „Învierea Domnului”, am surprins o scenă în trafic. În timp ce câteva zeci de mașini așteptau pe trei benzi să se facă verde la semaforul de la trecerea de pietoni, un șofer a aruncat pe geam ceva, cel mai probabil un pachet de țigări gol. Nu am văzut foarte bine ce anume, eram la vreo 6-7 mașini distanță.

Șoferul din spatele lui a avut o reacție civică de mare clasă. A ieșit din mașină, a luat pachetul de pe jos, i-a zis vreo două celui neglijent și i-a aruncat pachetul în geam. Era un tip subțirel, aproape plăpând. Cu toate acestea, a reacționat vehement, aproape furios, fără să își pună problema că cel ce aruncase pachetul ar putea fi bodyguard, jandarm sau mai știu eu ce namilă de 2 metri. Din fericire, nici nu am aflat, căci s-a făcut verde, iar coloana s-a pus în mișcare. L-am aplaudat simbolic în singurătatea habitaclului pe cel curajos și am mers mai departe.

Acum vreo două veri, înainte de un mic sens giratoriu din oraș, din mașina aflată în paralel cu mine, un post-adolescent la bustul gol a aruncat pe șosea un pachet de țigări. L-am privit cu reproș și i-am făcut un semn discret de dezaprobare (nu, nu i-am arătat degetul mijlociu și o să vedeți că bine am făcut).

Într-o fracțiune de secundă omul s-a inflamat ca un interlop profesionist și, ieșit pe jumătate pe geamul mașinii, a început să urle și să mă înjure. Noroc că mașinile erau în mișcare, altfel ar fi coborât să-mi tragă câteva copite, ca pe tăpșanul unde îl fătase vaca.

Probabil asistați la astfel de scene în fiecare zi. O hârtie, un pachet gol, un staniol, o țigară… Dar din puțin se face mult și uite așa ne trezim că gunoaiele ne înconjoară din toate părțile în orașul nostru multi-lăudat. Ce e de făcut în astfel de situații? Riscăm o rinoplastie pentru un acces de spirit civic sau ne prefacem că nu s-a întâmplat nimic, doar ca să ajungem sănătoși acasă?

Poliția Locală nu poate să îi amendeze pe toți murdăricii orașului, pentru că nu are mii de agenți pe străzi. Nici să le dai chitanțiere cetățenilor cu bun-simț și să îi pui să dea amenzi nu e o soluție, că iese război civil. Și nu toți arătăm ca Sandu Lungu, să putem să-i luăm la 11 metri fără emoții pe cei necivilizați.

Personal am încercat și variante mai finuțe. „Vedeți că v-a căzut ceva”, l-am atenționat odată pe un mândru posesor de X5 care își golise scrumiera mașinii pe trotuar. M-a privit confuz, fără nicio reacție și tot ce am auzit a fost un motor turat și fluieratul roților. De câteva ori am luat eu hârtiile aruncate de unii să le pun la gunoi, dar am senzația că i-am binedispus mai ceva ca la un stand-up comedy.

De două ori pe an, primăvara și toamna, în timp ce îmi plimb câinele prin cartier, umplu vreo doi saci mari cu gunoaie răspândite în iarbă, prin tufișuri, pe trotuare. Nu mi se alătură nimeni, dar nici nu sunt luat peste picior. Însă, peste câteva zile, gunoaiele se adună la loc. Deci, ce e de făcut?

Lucian Cremeneanu

Reclame