Etichete

, , , , ,

Generic

Dacă la concertul Farfarello, ţinut cu o săptămână înainte, n-au adunat nici măcar 50 de oameni, gazdele au fost nevoite să mute spectacolul formaţiei Generic din Bistro Blues Cafe în restaurantul-mamă de deasupra din pricina numărului mare de bilete vândute. Peste 300 de persoane au cheltuit câte 75 de lei de căciulă [meniu inclus] ca să-l vadă şi să-l asculte pe Dan Ciotoi, venit împreună cu trupa sa pentru prima dată în Oradea.

Pentru societatea românească, Generic a fost şi înger, şi demon. Înger, pentru că, în întunecaţii ani ’80, le furniza românilor o alternativă la muzica atent controlată de stat. Erau vremurile în care Generic şi alţii ca ei făceau un soi de revoluţie culturală prin subsolurile societăţii şi îi parfumau pe românii puşi pe petrecere cu mireasma libertăţii de a fi cum vor ei, nu cum vrea partidul unic. Demon, pentru că muzica de mahala, cum i se spunea pe vremea aceea, a născut maneaua, gen muzical ce a rupt poporul în două.

„Am crezut că e 8 martie”, a zis Dan Ciotoi cum a apărut pe scenă, surprins de numărul mare de doamne şi domnişoare din sală. A cântat prima melodie din mijlocul publicului pentru a verifica sunetul. Imediat a comandat ridicarea volumului, iar instalaţia de sunet a localului, cam din aceeaşi epocă cu formaţia, a gemut puţin şi s-a pus pe treabă.

Apoi a început caravana hiturilor: „Trenul vieţii„, „Banii n-aduc fericirea„, „Dacă nu te văd o zi„, „Domnişoară, domnişoară„, „S-a rupt lanţul de iubire„, „Fratele meu„… Cântece care în anii 80 circulau din mână în mână şi din gură în gură transformându-i pe cântăreţi în legende fără ca ei să ştie.

A fost aşa de mare aglomeraţia de hituri, încât, la pauză, m-am întrebat ce vor mai cânta în partea a doua. Mi-am făcut griji degeaba, Moş Ciotoi venise cu sacul plin. „Fulgi de nea„, „Vagabondul vieţii mele„, „Ineluş cu piatră albastră„, „Regina nopţii„, „Mona„, „Oare cum să cred?” şi „S-a mărit armata” împreună cu câteva succese greceşti adaptate în limba română au încălzit gradual atmosfera unei petreceri-hibrid – nici concert, nici spectacol, nici nuntă, dar câte puţin din fiecare. Exact pe gustul românului.

Prima dată au dansat câteva doamne mai îndrăzneţe, apoi li s-au alăturat altele, mai târziu şi câţiva bărbaţi curajoşi, iar spre final, aproape toată sala. Cumva firesc, au apărut şi dedicaţiile cu micile atenţii aferente din partea publicului. Petrecerea părea completă.

Când credeam că ne apropiem de sfârşit, Dan Ciotoi a anunţat o nouă pauză şi, implicit, partea a treia a cântării. A fost momentul în care ne-am despărţit, pentru că ce e mult nu-i sănătos. Îmi cer scuze, aşadar, pentru că nu vă spun povestea completă.

Concertul Generic a fost doar începutul. De 8 Martie, tot în Grand Palace, soseşte o altă legendă, formaţia Azur, aflată în turneu aniversar de 40 de ani. Alte cântece, alte amintiri pentru nostalgici. Cu o instalaţie de sunet şi lumini mai performantă şi cu câţiva ospătari în plus, cred că va fi o nouă seara de ţinut minte. Spor la dans!

Lucian Cremeneanu

Reclame