Etichete
Bucureşti, Budapesta, Concerte, Ennio Morricone, Metallica, Monsters of Rock
N-am putut să merg la Sonisphere în weekendul trecut. N-am văzut Megadeth. N-am văzut Anthrax. N-am văzut Rammstein. Am ratat a treia întâlnire cu Metallica. Dar mi-am adus aminte de concertul lor de acum doi ani, tot de la Bucureşti. Iată cronica de atunci.
Prima mea întâlnire cu Metallica a avut loc în 1991, exact când începea să devină o trupă clasică – deschidea pentru AC DC la Monsters of Rock şi lansa The Black Album. La 6173 de zile de la acel moment, aşteptând începutul concertului de la Bucureşti alături de 24.000 de pelerini (purtam pelerine de ploaie, din cauză că a plouat continuu de la deschiderea porţilor stadionului până la bis), am simţit că bucuria revederii se transformă în emoţie. Dar primele acorduri din Creeping death mi-au spulberat temerile că amintirile fantastice de acum 17 ani mi s-ar putea ciobi.