Arhive etichetă: 2003

Eurovision, lasă-ne!

11 Duminică mart. 2012

Posted by in Editoriale Jurnal Bihorean

≈ Un comentariu

Etichete

, , , ,


Eurovision-ul este pentru mine un fel de Tratat de la Varşovia, pe care au uitat să-l desfiinţeze. An de an promovează aceleaşi subproducţii efemere, care îl excită doar pe ascultătorul superficial şi amator de hey-ho-uri. Ca să devină hit, o melodie trebuie să fie în primul rînd bună şi, în al doilea rînd, să fie intens mediatizată. Foarte puţini sunt acei ascultători care pot să identifice un viitor succes de la prima audiţie. Şi specialiştilor din juriu le este greu, aşa că, în ambele cazuri, se votează mai mult după simpatii. Aşadar, Eurovision-ul, care lucrează doar cu prime audiţii, are obligaţia de a fi veşnic obscur.

citeşte mai departe

Bob Dylan, Aurel Tămaş şi Puiu Codreanu

04 Luni oct. 2010

Posted by in Întâmplări

≈ 5 comentarii

Etichete

, , , , , ,

În 24 octombrie 2003, Bob Dylan a cântat la Budapesta. Pe vremea aceea lucram la Radio Special Oradea, unde am organizat un concurs la care am acordat ca premiu un bilet pentru concert. Biletul a fost cumpărat și adus de la Budapesta prin amabilitatea lui Daika Attila de la Radio Transilvania (aş face un link spre blogul lui, dar nu are).

Timp de două săptămâni oamenii s-au înscris în concurs, iar în 22 octombrie, cu doar 2 zile înainte de concert, în emisiunea de dimineaţă de la televiziunea locală TVS (am ales varianta TV pentru maximă transparență), am extras numele câştigătorului.

Norocul a căzut pe o doamnă pe care, culmea, chiar o cunoşteam. De cum am ajuns la radio, la emisiunea mea, am sunat-o în direct să îi dau vestea cea mare. Mi-a dat şi ea una care m-a lăsat paf: dintre cele peste 100 de persoane înscrise în concurs, mâna mea a extras-o din bol pe singura care nu avea paşaport!!!

Continuă lectura →

Filosofia gropii

07 Miercuri iul. 2010

Posted by in Editoriale Jurnal Bihorean

≈ Scrie un comentariu

Etichete

,

Foto: jurnalul.ro

Nu mai înjur când dau cu maşina în gropi. Am renunţat să-mi consum nervii, pentru că nu ajută la nimic. Groapa ştie să scoată din om tot ce e mai rău. Şi, decât să mă las stăpânit de ea, mai bine o ignor cu toate mecanismele răbdării mele şi cu toate mecanismele sistemului de direcţie.

Dacă aş fi statistician aş calcula câte pagube face o groapă, una oarecare, în toată existenţa ei. N-ar fi exclus să descopăr că groapa e un mecanism util economiei. Ea pune în mişcare oameni, afaceri şi bani.

Dacă aş fi specialist  psihologie (sau psihiatrie) aş vrea să determin ce cantitate de nervi şi frustrări creează o groapă în asfalt. Le-aş oferi o justificare parţială celor care coboară de la volan sub formă de pachet de nervi. Dacă aş fi cetăţean străin aş încerca să înţeleg de ce sunt în România atât de multe gropi. Aş fi tentat să cred că românilor le plac gropile şi că se simt bine în ele.

Continuă lectura →