La ieşirea din Salonta un bărbat stă la ocazie. Are vreo 30 de ani, poartă costum închis la culoare şi o mustaţă de începător. Opresc să îl iau. Văzut de aproape nu pare român. Aş zice că e polonez. Sau o fi ceh? Urcă la bord fără un cuvânt.
– Centura, zic şi trag cu degetul de a mea ca să mă fac înţeles.
– Jaj, igen! Köszönöm!
Am elucidat dilema cu naţionalitatea. Tocmai când mă întreb unde o vrea să meargă, îmi arată pe o linie suspendată în aer trei puncte consecutive:



