
Cu cartierul în care m-am mutat acum trei ani m-am împrietenit foarte repede. Trotuare largi şi drepte, fără denivelări, pomi şi spaţii verzi întinse, locuri de parcare berechet, poziţionare excelentă. În scurt timp l-am declarat cel mai frumos loc din Oradea în care am locuit până acum. Dar, de la o vreme, ceva nefericit se întâmplă cu el. La fel ca un om care îmbătrâneşte şi nu-i mai pasă de nimic, cartierul meu se urâţeşte pe zi ce trece.



