Călin Pop & Marius Pop – Jamming

Etichete

, ,

[youtube https://www.youtube.com/watch?v=52e82XfhuT8&feature=youtube_gdata_player&noredirect=1]

Iubire, muzică şi flori la Filarmonica Oradea

Etichete

, , , , , ,

Filarmonica Oradea

Violonistul Gabriel Croitoru şi dirijorul Romeo Râmbu [foto dr. Ovidiu Bălănean, Facebook]

Sala Filarmonicii de Stat din Oradea a fost plină la concertul din 6 martie, dedicat Zilei Femeii. Am mai văzut-o la fel doar cu ocazia Concertului de Anul Nou. În ambele cazuri, repertoriul pare să fi fost cel care a creat entuziasm în rândul publicului. Spre deosebire de concertele ordinare ale Filarmonicii, în astfel de ocazii se cântă un playlist nu neapărat mai uşor, dar mai variat şi mai cunoscut. Se interpretează bucăţi mai scurte, uverturi, marşuri sau valsuri din lucrări celebre, accesibile şi publicului larg. 

Continuă lectura

Importanţa limbii în procesul de degustare

Etichete

, ,

Intru în local şi exclam „Uau!” Locul e de nerecunoscut. Vechiul restaurant a fost ras până la cărămidă, iar în locul lui s-a întrupat o cramă superbă. Luminoasă, aerisită, cu spaţiul bine gestionat, mobilată eficient, cu bun gust. Miroase a lemn, a nou. Mă plimb admirativ printre rafturi şi două asistente cu picioare lungi, îmbrăcate în negru, care îşi butonează telefoanele. Citesc câteva etichete de vin. Mă abordează o doamnă ce pare a fi patroana:

– Pot să vă ajut cu ceva?
– Nu, mulţumesc. Am intrat doar să văd locul.
– Bine. Uitaţi-vă liniştit.
– Am văzut că aţi deschis, dar nu am apucat să intru până acum. Vă felicit. Sunt impresionat.
– Mulţumim.
– Arată excepţional. Faceţi şi degustări de vinuri?
– Da, facem.
– Când e următoarea?
– Facem cam de două ori pe lună. Dăm anunţuri în presă.
– Trebuie să fiu membru la dvs?
– Nu, nu trebuie.
– Şi cum pot să vin la următoarea degustare?
– Puteţi să ne lăsaţi un număr de telefon. Dar… e o problemă.
– Ce problemă?
– Degustările se fac doar în limba maghiară.

Ray Wilson, concertul surprizelor plăcute (Genesis Klassik, la Cluj Napoca)

Etichete

, , , , , ,

Scoţianul Ray Wilson a început să fie cunoscut cu grupul Stiltskin. A devenit celebru în 1996, când a fost chemat în Genesis. Dar după un album şi un turneu s-a trezit pus pe liber. A avut puterea să o ia de la capăt de unul singur. A înregistrat până acum 10 albume solo, din care 6 live. În 2008 s-a mutat în Polonia, pentru că acolo locuieşte iubita sa. Unul dintre proiectele sale muzicale se numeşte Genesis Klassik. În 19 februarie 2014 a cântat la Cluj Napoca. 

ASCULTĂ UN INTERVIU CU RAY WILSON [realizat împreună cu Daika Attila, de la Radio Transilvania Oradea]

_ALX2271

Foto Alex Rotea

Nu a fost prima prezenţă a lui în România. Ray Wilson a mai cântat în 2011 la… Zilele Municipiului Turda (îmi cer scuze pentru punctele de suspensie, dar nu m-am putut abţine). La Cluj Napoca a fost invitat pentru un eveniment pe jumătate privat, pe jumătate public. Implicarea masivă a sponsorilor, organizarea ireproşabilă şi promovarea corectă a evenimentului au făcut ca sala Teatrului Maghiar să fie plină la capacitate.

Am intrat în sală la 8 fix şi am rămas surprins. Toate cele 900 de locuri erau ocupate, iar lumea aştepta într-o linişte ca de teatru începerea concertului. Am avut de aşteptat foarte puţin. Profesionist desăvârşit, Ray Wilson a redus la jumătate tradiţionalul sfert academic şi a intrat pe scenă la 8 şi 8 minute. A ţinut să vină la Cluj cu echipamentul tehnic complet, inclusiv pianul, şi propria instalaţie de sunet. A urmat un concert al surprizelor plăcute care a justificat fiecare bănuţ cheltuit.

Citeşte mai departe

Kumm, A Mysterious Place Called Somewhere, lansat în Oradea

Etichete

, , ,

Organizat în grabă, cu doar câteva zile înainte, concertul Kumm din Oradea a reuşit să umple sala de cântări de la Mozskva Cafe. Din cauza vecinilor degrabă făcători de reclamaţii, la Moszkva se cântă la ore de teatru sau operă, prea devreme pentru publicul ţintă, mai ales într-o seară de sâmbătă. Astfel că locul s-a umplut treptat – jumătate de sală la începutul concertului, sală plină spre final.

Ca la orice concert de lansare a unui nou album, setlist-ul a fost ocupat de cântecele de pe „A Mysterious Place Called Somewhere”. Aşadar, hiturile trupei au lipsit motivat. „Muzica ar trebui să te ducă în altă parte decât eşti tu fizic în momentul respectiv” spunea vocalistul într-un interviu, iar acesta pare să fie scopul declarat al albumului, al şaselea înregistrat în 17 ani de existenţă Kumm. Reacţia publicului a fost în general bună şi a crescut constant pe măsură ce curgeau cântecele.

Citeşte mai departe

„Catedra Cimitirului Din Deal”, de Ioan Dărăbăneanu

Etichete

, , , ,

Catedra Cimitirului din Deal

Multe generaţii de beiuşeni vor savura această carte! Îi vor descoperi în paginile ei pe cei care le-au luminat începuturile în viaţă, pe o parte din dascălii mutaţi în cimitirul din deal. Cei mai tineri, care nu i-au prins la catedră, vor înţelege mai bine poveştile prietenilor mai mari, ale părinţilor, ale bunicilor. „Catedra Cimitirului Din Deal” este un prilej de emoţie şi bucurie nostalgică pentru toţi cei care şi-au format şi lăsat o parte din suflet acolo, în Alma Mater Beiusensis.

Lansată spre sfârşitul anului trecut, în chiar inima culturală a Beiuşului, Colegiul Naţional „Samuil Vulcan”, cu ocazia aniversării a 185 de ani de existenţă, cartea profesorului Ioan Dărăbăneanu, profesor de biologie care se certifică astfel şi în domeniul literelor, poate părea la prima vedere un simplu letopiseţ al profesorilor beiuşeni mutaţi la cele sfinte. Impresia, superficială, de altfel, se risipeşte de la primele pagini.

Continuă lectura

„Producătorii”, o pălărie prea mare

Etichete

, , , , , , , ,

Departe de a fi considerat un spectacol nereuşit, „Producătorii” aruncă o umbră peste teatrul din Oradea. O umbră care provine de la borul unei pălării prea mari pentru trupa „Iosif Vulcan”. Musicalul născut din filmul lui Mel Brooks este, trebuie să recunoaştem, greu de reprodus în provincie – cere voci profesioniste şi dansatori de mare talent, ingrediente pe care un teatru dramatic le poate oferi doar într-o oarecare măsură.

Producatorii

Sursă foto: www.defoto.ro

Galerie foto

Dacă pui un elefant şi o maimuţă să facă un concurs de urcat în copac, elefantul va părea, cel mai probabil, un incompetent. Tot aşa, dacă nişte actori trebuie să facă ceva pentru care nu sunt pregătiţi, riscă să fie puşi într-o lumină nefavorabilă.

Marea problemă în „Producătorii” este cântatul. Deşi se achită în mod onorabil de sarcinile din scenariu, niciunul dintre actori nu reuşeşte să se ridice la nivelul cerut de partitură. Pe scurt, dacă nu s-ar fi cântat, am fi avut o comedie foarte reuşită. Aşa, am avut doar un muzical mediocru.

Citeşte mai departe