• About Lucian Cremeneanu
  • DJ Lulu Cremeneanu, Oradea
  • cremeneanu.ro
  • Welcome to My Paradise

TEXTE, FAZE SI POVESTI

~ de Lucian Cremeneanu

TEXTE, FAZE SI POVESTI

Arhive etichetă: 2013

Prah. Cum să ne dezbogăţim.

24 Miercuri apr. 2013

Posted by Lucian Cremeneanu in Cronici teatru, Editoriale 7 Seri

≈ Scrie un comentariu

Etichete

2013, Corina Cernea, György Spiró, Petre Ghimbăşan, Petre Panait, Prah, Teatrul Regina Maria Oradea

Soţul dă buzna în casă:

– Nevastăăăăăăă, am câştigat la loto!!! Fă bagajele!!!

– Pentru ce? Pentru munte sau pentru mare?

– Nu mă interesează! Dispari!

În „Prah”, cea mai nouă premieră a Teatrului „Regina Maria” din Oradea, bărbatul nu procedează ca în bancul de mai sus. După ce descoperă că a jucat numerele câştigătoare, vine glonţ acasă şi îi arată nevestei biletul câştigător. Nevasta jubilează reţinut. Caută un loc unde să-l ascundă şi apoi încep amândoi să dea frâu liber dorinţelor, frustrărilor, viselor, să-şi facă, planuri de viitor. Nu trece mult şi încep să apară problemele, grijile, discrepanţele, certurile, reproşurile, să se plătească poliţe vechi, să se arunce vorbe grele. În cele mai multe cazuri, banii mulţi sunt un test extrem pentru cei lipsiţi de exerciţiul bogăţiei.

Prah Teatrul Regia Maria Oradea, Sala Studio

Petre Ghimbăşan şi Corina Cernea

Nu vă dezvălui ce se întâmplă până la final, vă avertizez doar că nu e deloc uşor să te trezeşti bogat peste noapte. Petre Ghimbăşan şi Corina Cernea se trezesc în faţa celei mai mari încercări din viaţa lor. Unde ţinem banii? Ce le spunem copiilor? Cum ne ascundem de vecini? Unde ne mutăm? Ce ne cumpărăm? Ce facem cu casa? Ne luăm drezină, maşină sau elicopter? Mii de gânduri şi întrebări dintre care, spre final, răzbate o întrebare mai mare decât toate la un loc: ce facem cu noi?

Continuă lectura →

Partajează asta:

  • Dă clic pentru a trimite o legătură prin email unui prieten(Se deschide într-o fereastră nouă) Email
  • Dă clic pentru a partaja pe Facebook(Se deschide într-o fereastră nouă) Facebook
  • Dă clic pentru a partaja pe X(Se deschide într-o fereastră nouă) X
Apreciază Încarc...

Emeric Imre – Nebunul de alb, la Oradea

23 Marți apr. 2013

Posted by Lucian Cremeneanu in Cronici concerte

≈ Scrie un comentariu

Etichete

2013, Adrian Păunescu, Emeric Imre, Florin Verdeș, Hotel Ramada Oradea, Ilie Bolojan, Nebunul de Alb, Oradea, The Hub, Vali Sterian

Emeric Imre e un folkist aflat, poate pe nedrept, în linia a doua a folkului românesc. Lipsit de expunerea unor Şeicaru, Olăraşu sau Sterian, clujeanul a preferat confortul diviziei B, de unde a scris până acum 280 de cântece, după declaraţiile sale. Ceea ce îl deosebeşte însă de ceilalţi oameni cu chitare este dragostea sinceră de poezie. Pentru el poeţii sunt poeţi, nu textieri, iar poeziile sunt poezii, nu doar texte de cântece. Emerich Imre a făcut parte din „boema clujeană a anilor ’80”, un celebru grup de prieteni poeţi, scriitori şi muzicieni (printre care se afla şi poetul orădean Emil Neşiu). A fost făcut parte din Cenaclul Flacăra şi este unul dintre artiştii care au continuat colaborarea cu cenaclul după 1990.

Emeric Imre

Emeric Imre

Emeric Imre şi-a susţinut spectacolul „Nebunul de alb” sâmbătă, 20 aprilie, la Hotelul Ramada din Oradea. Concertul, pus la cale de promotorul independent Lucia Bochiş, a adunat aproximativ 80 de spectatori – fani şi prieteni ai artistului, simpli melomani sau oameni ieşiţi sâmbătă seara în oraş. Un public poate un pic cam zgomotos pentru un concert folk, dar per ansamblu, atmosfera a fost agreabilă. Cel mai grozav a fost că gazdele de la Hotel Ramada au reuşit separarea fumătorilor de nefumători, fără să afecteze în vreun fel audiţia sau vizibilitatea. Admirabil!

Pentru un om care se foloseşte doar de chitară şi voce şi care a compus atât de multe cântece, Emeric Imre are un repertoriu foarte vast, fără urme de monotonie muzicală. Între cele 27 de cântece pe care le-a interpretat sâmbătă seara s-au auzit cuvinte scrise de Ion Minulescu, Nikita Stănescu, George Topârceanu, Dorin Tudoran şi, fireşte, Adrian Păunescu, marea dragoste poetică a folkistului. N-au lipsit nici cântece pe versuri scrise de Emeric Imre însuşi – „Gara”, „Ramuri de lumină”, „Mult prea mult”, Dincolo”.

Continuă lectura →

Partajează asta:

  • Dă clic pentru a trimite o legătură prin email unui prieten(Se deschide într-o fereastră nouă) Email
  • Dă clic pentru a partaja pe Facebook(Se deschide într-o fereastră nouă) Facebook
  • Dă clic pentru a partaja pe X(Se deschide într-o fereastră nouă) X
Apreciază Încarc...

Luaţi-i microfonul primarului Robu!

22 Luni apr. 2013

Posted by Lucian Cremeneanu in Editoriale

≈ Scrie un comentariu

Etichete

2013, Beethoven, Beiuş, Dan Grigore, Festivalul Timişoara Muzicală 2013, Filarmonica Banatul Timişoara, Mike Stern, Nicolae Robu, Opera Timişoara, Timişoara

Am mai vrut să scriu un articol pe tema asta în decembrie 2012, dar am renunţat. Fusesem atunci la concertul Mike Stern de la Timişoara, ocazionat de lansarea candidaturii Timişoarei la titlul de Capitală Europeană a anului 2021. Concertul în sine a fost excelent, dar discursul de deschidere al primarul Nicolae Robu a fost lamentabil – improvizat, lung, şters, lemnos, plictisitor. Nefiind un discurs pregătit, aşa cum se întâmplă în lumea oratoriei serioase, traducătoarea a fost nevoită şi ea să improvizeze, născând astfel câteva traduceri simpatico-penibile. Am ieşit din sală cu gândul că, după o astfel de demonstraţie de urechism politic, Timişoara va fi capitală europeană atunci când şi Beiuşul va fi capitala României. Acum câteva zile, Mr. Robu a comis-o din nou.

Vineri, 19 aprilie 2013, am avut şansa de a asista la concertul pianistului Dan Grigore de la Filarmonica Banatul din Timişoara. Concert cu casa închisă, public entuziast, oameni şi pe culoar, aşezaţi pe scaune aduse din birouri. Concertul nr. 5 (Imperialul) de Beethoven, două bisuri pentru maestru şi vreo 10 minute de aplauze. Excepţional!

Nicolae Robu

Primarul Nicolae Robu (foto opiniatimişoarei.ro)

Înainte de pauză, însă, Mr. Robu a apărut pe scenă cu o mapă în care intuiam că se află o diplomă de excelenţă pentru marele pianist (presupunere confirmată). Găluşca de imagine ar fi fost înghiţită fără sughiţuri dacă primarul şi profesorul universitar nu s-ar fi lipit din nou de microfon. A început astfel cursul „Cum să fii cât mai penibil în prezenţa unei somităţi / Cum să ţii un speech nepotrivit într-un loc nepotrivit şi într-un moment nepotrivit)”. Dl Robu a început prin a lăuda Timişoara pentru că e oraş pilot într-un program ecologic, a pomenit ceva fabrici vechi de mai bine de 100 de ani şi a mai bătut câteva minute câmpii cu planurile măreţe ale urbei în acelaşi limbaj de lemn. Totul în faţa unui public avid de muzică clasică, fericit de minunata întâmplare artistică la care tocmai asistase.

A existat şi un aspect pozitiv în acest moment trist – reacţia publicului. Timişorenii m-au bucurat încă o dată. Au murmurat a nemulţumire, şi-au dat ochii peste cap, au aplaudat ironic încercând să-l trimită pe primar în cancelarie. Fără succes. Primarul şi-a dus la bun sfârşit momentul de glorie şi abia apoi i-a înmânat diploma de excelenţă maestrului Dan Grigore. Ne-am simţit răzbunaţi doar în speechul de mulţumire. De la prima frază, în care s-a declarat „fericit că în Timişoara există fabrici atât de vechi”, discursul domnului Dan Grigore a fost plin de ironii fine care au provocat aplauze şi hohote de râs. Am simţit cumva că s-a făcut dreptate.

Cele mai penibile momente pentru artişti sunt acelea în care politicienii se agaţă de ei ca plantele căţărătoare, încercând să se facă vizibili. Dacă un primar vrea să decerneze diplome în mijlocul unui moment artistic, într-un loc rezervat exclusiv artiştilor, ar fi bine să nu le vorbească oamenilor ca un preşedinte de CAP fruntaş în întrecerea socialistă. Nu se potriveşte cu momentul şi nu aduce popularitate pozitivă. În radio există o regulă de aur: decât să spui o prostie, mai bine taci. Şi în politică ar trebui să fie la fel.

Lucian Cremeneanu

Partajează asta:

  • Dă clic pentru a trimite o legătură prin email unui prieten(Se deschide într-o fereastră nouă) Email
  • Dă clic pentru a partaja pe Facebook(Se deschide într-o fereastră nouă) Facebook
  • Dă clic pentru a partaja pe X(Se deschide într-o fereastră nouă) X
Apreciază Încarc...

Pălinca şi pătrunjelul

16 Marți apr. 2013

Posted by Lucian Cremeneanu in Întâmplări

≈ 2 comentarii

Etichete

2013, pălincă, Satu Mare

Doi vecini sapă în faţa geamului de la bucătăria mea. Feliază cu hârleţele exact bucata de pământ pe care plănuiam eu să plantez iarbă. După o jumătate de oră, plin de remuşcări pentru că nu particip la efortul colectiv, deschid geamul şi mă predau:

– Spor la muncă! Îmi pare rău că nu vă ajut, dar nu mă pricep.

– Nu-i bai, zice unul. Săpăm noi. Mai săpăm, mai vorbim…

– Vreţi să plantaţi ceva? Eu mă gândeam că ar arăta bine cu iarbă.

– Punem nişte pătrunjel. Să aibă oamenii de unde lua când au nevoie.

Hm! Pătrunjel. Tot mai bine decât varza de dinainte. Continui să-i privesc de sus cum sapă domol. Mă simt cumva vinovat, de parcă vecinii mi-ar fi argaţi. Brusc îmi aduc aminte cum trebuie procedat cu clăcaşii:

Continuă lectura →

Partajează asta:

  • Dă clic pentru a trimite o legătură prin email unui prieten(Se deschide într-o fereastră nouă) Email
  • Dă clic pentru a partaja pe Facebook(Se deschide într-o fereastră nouă) Facebook
  • Dă clic pentru a partaja pe X(Se deschide într-o fereastră nouă) X
Apreciază Încarc...

Cod Roșu în fața ochilor la Casa Albă

09 Marți apr. 2013

Posted by Lucian Cremeneanu in Cronici filme

≈ Scrie un comentariu

Etichete

2013, Cod Roșu la Casa Albă, Coreea de Nord, Gerard Butler, Olympus Has Fallen

Olympus-Has-Fallen_13

Fotografie de pe filmofilia.com

Mare coincidență e filmul ăsta*! Adică se face un film în urmă cu mai bine de un an, iar acțiunea lui se pupă la fix cu situația de astăzi, când Coreea de Nord își umflă mușchii, iar statele potente încep să-și pună rachetele în erecție! Drace!

Filmul, pe scurt: nord-coreeni pun mâna pe Casa Albă și pe președinte printr-un plan strălucit. Omoară tot, sunt cruzi, brutali și amenință cu deșertificarea Statelor Unite. Derulăm înainte și, la final, situația e salvată de Gerard Butler, după ce americanii sunt victime timp de 98% din durata filmului. Speech lacrimogen din partea președintelui, muzică înălțătoare, drapelul american flutură din nou pe Casa Albă. Final fericit.

Continuă lectura →

Partajează asta:

  • Dă clic pentru a trimite o legătură prin email unui prieten(Se deschide într-o fereastră nouă) Email
  • Dă clic pentru a partaja pe Facebook(Se deschide într-o fereastră nouă) Facebook
  • Dă clic pentru a partaja pe X(Se deschide într-o fereastră nouă) X
Apreciază Încarc...

„A douăsprezecea noapte” sau O altă scrisoare pierdută

19 Marți mart. 2013

Posted by Lucian Cremeneanu in Cronici teatru

≈ 4 comentarii

Etichete

2013, A douăsprezecea noapte, Alexandru Mâzgăreanu, Anda Tămășanu, Ioana Dragoș Gajdo, Ion Luca Caragiale, Oradea, Pavel Sîrghi, Teatrul Regina Maria Oradea, William Shakespeare

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Shakespeare și Caragiale ar fi fost prieteni foarte buni dacă s-ar fi întâlnit. Ar fi băut și s-ar fi distrat împreună, ar fi râs de cei din jur, probabil s-ar fi și contrazis uneori. Dacă ar fi avut cumva ideea să muncească împreună la un proiect, acela s-ar fi numit „A douăsprezecea noapte”.

Piesa care a avut premiera la Teatrul Regina Maria Oradea duminică, 17 martie, nu e plină de bățoșenia lingvistică a dlui Shakespeare, dar nici de țăcăneala balcanică pe care Mr. Caragiale a ridicat-o la rang de artă. Viziunea tânărului regizor Alexandru Mâzgăreanu, proaspătă și modernistă, combină foarte bine cele două ingrediente, rezultatul fiind o curgere fluentă a acțiunii pe scenă, fără timpi morți, fără momente de plictiseală, dar cu mult râs.

Continuă lectura →

Partajează asta:

  • Dă clic pentru a trimite o legătură prin email unui prieten(Se deschide într-o fereastră nouă) Email
  • Dă clic pentru a partaja pe Facebook(Se deschide într-o fereastră nouă) Facebook
  • Dă clic pentru a partaja pe X(Se deschide într-o fereastră nouă) X
Apreciază Încarc...

Do the people have the right to know? (Digital Primitives live în Oradea)

12 Marți mart. 2013

Posted by Lucian Cremeneanu in Cronici concerte

≈ Scrie un comentariu

Etichete

2013, Casa de Cultură Arlus, Digital Primitives, Muzica de Vest, Oradea

598955_226295340845678_1801553089_n

Foto Adrian Căpușan (tindrummpics.blogspot.com)

Oamenii în vârstă au o anumită bucurie a vieții pe care un tânăr nu are cum să o intuiască, darămite să o atingă. Aceiași oameni în vârstă mai „suferă” de o gravă relaxare în fața sistemului/sistemelor, fapt care îi umple de pace interioară și dezinvoltură în relațiile cu ceilalți.

Pentru ei lucrurile au trecut, presiunea socială a dispărut, amenințările au ajuns glume, teama s-a dat peste cap și s-a transformat în râs în nas. Furiile s-au domolit, gloanțele s-au tras…

Le-au mai rămas doar cuvintele. Și muzica.

Continuă lectura →

Partajează asta:

  • Dă clic pentru a trimite o legătură prin email unui prieten(Se deschide într-o fereastră nouă) Email
  • Dă clic pentru a partaja pe Facebook(Se deschide într-o fereastră nouă) Facebook
  • Dă clic pentru a partaja pe X(Se deschide într-o fereastră nouă) X
Apreciază Încarc...
← Articole mai vechi
Articole mai noi →
  • Vezi profilul luciancremeneanu pe Facebook
  • Vezi profilul @cremeneanu pe Twitter
  • Vezi profilul lucian-cremeneanu-22a97a82 pe LinkedIn

Introdu adresa de mail şi vei primi o notificare pentru conținut nou.

Alătură-te celorlalți 759 de abonați.

Citite recent:

  • La Andrieş înainte, la divorţ înapoi!
    La Andrieş înainte, la divorţ înapoi!
  • Vechiul Meatic, noul Graf
    Vechiul Meatic, noul Graf
  • Sărbători (destul de) fericite
    Sărbători (destul de) fericite
  • Napoleon era... fată mare
    Napoleon era... fată mare
  • Cargo, istoria care obligă
    Cargo, istoria care obligă

Categorii

  • Advertoriale (4)
  • Întâmplări (21)
  • Blog de dog, by Didi (13)
  • Cronici albume (5)
  • Cronici concerte (105)
  • Cronici filme (24)
  • Cronici spectacole (9)
  • Cronici teatru (60)
  • Călătorii (26)
  • Diverse (5)
  • Editoriale (21)
  • Editoriale 7 Seri (18)
  • Editoriale Bihoreanul (164)
  • Editoriale Jurnal Bihorean (8)
  • Foto (49)
  • Gânduri (8)
  • Guest posts (14)
  • Interviuri (10)
  • Lansări de carte (3)
  • Life in Bali (25)
  • Muzica (6)
  • Povești (17)
  • Prostii (33)
  • Teste, degustări, încercări (16)
  • Umanitare (1)
  • Welcome to My Paradise (3)

DJ Lulu Cremeneanu

DJ Lulu Cremeneanu
DJ Nunta DJ Party DJ Majorat DJ Banchet Sonorizare Oradea Bihor Cronici Muzicale Cronici Culturale Oradea Cronici Concerte Cronici Spectacole Bihor Jurnalist Independent

Perpetuum Comic Urzica

Perpetuum Comic Urzica

Ultimele comentarii

Avatarul lui Necunoscut21 de rubini – 21 de… la ”Dimineața care nu se va sfârș…
Avatarul lui Tarasca DaoTarasca Dao la Maşina timpului
Avatarul lui NecunoscutBlatist la Garbarek… la Este Djabe o trupă prea mare p…
Avatarul lui Lucian CremeneanuLucian Cremeneanu la Blatist la Garbarek
Avatarul lui MirelMirel la Blatist la Garbarek

Didi – blog de dog

Didi – blog de dog

Awa Rolls Jaluzele Oradea

Soluţii Web

cremeneanu.com

RSS Feed RSS - Articole

RSS Feed RSS - Comentarii

Case Apartamente Chirii Terenuri Oradea Bihor

Arhive

Blog la WordPress.com. Tema: Chateau de Ignacio Ricci.

Confidențialitate și cookie-uri: acest site folosește cookie-uri. Dacă continui să folosești acest site web, ești de acord cu utilizarea lor.
Pentru a afla mai multe, inclusiv cum să controlezi cookie-urile, uită-te aici: Politică cookie-uri
  • Abonează-te Abonat
    • TEXTE, FAZE SI POVESTI
    • Alătură-te celorlalți 186 de abonați
    • Ai deja un cont WordPress.com? Autentifică-te acum.
    • TEXTE, FAZE SI POVESTI
    • Abonează-te Abonat
    • Înregistrare
    • Autentificare
    • Raportează acest conținut
    • Vezi site-ul în Cititor
    • Administrează abonamente
    • Restrânge această bară
 

Încarc comentariile...
 

    %d