Sursa imagine: http://www.21secolo.it

Scârba de politică, sportul naţional în România, îşi atinge vârfurile în apropierea şi în timpul campaniilor electorale. Nu întâmplător, tot atunci se înregistrează şi cel mai mare grad de implicare în politică a cetăţenilor, se nasc pasiuni arzătoare pentru formaţiunea X sau pentru candidatul Y, se înflăcărează temele de discuţie şi discursurile. În zilele alegerilor se atinge climaxul, după care monstruleţul cu coarne politice care bântuie sufletul comun al naţiunii adoarme încetişor şi intră în hibernare.

Vorbeam acum câteva luni cu o cunoştinţă despre politică. Omul, mai radical din fire, avea o singură teorie: pentru ca lucrurile să se îndrepte în România, toată clasa politică ar trebui trecută în nefiinţă. Toată, de la mic la mare, fără excepţie! Am încercat să-l provoc la un exerciţiu de imaginaţie: cum s-ar organiza şi cum ar funcţiona societatea în cazul dispariţiei peste noapte a liderilor şi structurilor administrative și politice? N-a vrut să-mi accepte provocarea, pentru el binele general începea imediat după moartea în grup a Parlamentului, Guvernului, Preşedinţiei şi a tuturor celorlalţi politicieni.

Continuă lectura →