Arhive categorie: Călătorii

Istanbul, episodul I: Prea mulți oameni

21 Luni oct. 2013

Posted by in Călătorii

≈ Un comentariu

Etichete

, , ,

Istanbul, ziua 1. Pisici mângâiate: 14. Pisici fotografiate: 25. Pisici puse pe Facebook: 0. Bine v-am găsit de la Înalta Poartă!

Panda

„Hm, ce servim astăzi? Porumbei sau turturele?”

Orașul de pe două continente e mare și plin de oameni. „Too many people”, după cum zicea șoferul care m-a dus de la aeroport la hotel. Dar e plin și de pisici. Mai toate grase și prietenoase. Primesc mâncare de la restaurante, de la localnici, de la turiști, dorm prin magazine, restaurante, inclusiv pe covoarele de vânzare. 75% dintre ele (estimarea mea) stau și la mângâiat. Șoareci cred că au văzut doar la televizor. De vânat vânează doar cele cu spirit de aventură. Trai pe vătrai.

Un sfat adresat călătorilor fără experiență. Înainte de a vizita pentru prima oară un oraș, căutați o listă cu cele mai importante 10 obiective turistice și apoi evitați-le! Veți economisi timp, nervi, bani și, pe lângă asta, vă veți alege și cu o imagine mai corectă asupra orașului. Dacă aș fi respectat sfatul ăsta de mine inventat, n-aș fi pierdut aproape două ore, din care ultima parte a fost cam de coșmar.

Citește mai departe

Reclame

Ciocnirea necivilizaţiilor

05 Joi iul. 2012

Posted by in Călătorii

≈ Un comentariu

Etichete

, , ,

Zilele trecute, în Ocean Park, un parc de distracţii din Hong Kong. Stăteam la coadă să mă dau într-un rollercoaster. Mă aflam chiar aproape de zona de îmbarcare. În prima linie, în dreptul uneia dintre banchete aştepta o chinezoaică, iar în faţa ei o musulmancă, acoperită integral cu burqa, veşmîntul negru specific. Avea totuşi faţa descoperită. Era frumoasă.

Citeşte mai departe

Distracția și auto-distracția

28 Joi iun. 2012

Posted by in Călătorii

≈ Scrie un comentariu

Etichete

, , , ,

O zi petrecută în Disneyland nu este numai o ocazie de a vedea cum se distrează cei care nu știu cum să se distreze singuri și așteaptă să-i distreze alții, ci și de a asista la un fantastic exercițiu de întrepătrundere socială și culturală.

Am asistat ieri, în Disneyland-ul din Hong Kong la o scenă excepțională prin modul în care a pus alături două extreme – un grup de adolescenți exuberanți din Africa de Sud, puși pe șotii de bun gust, și o pereche de prietene chinezoaice serioase, prea-sfioase și neprihănite.

Citeşte mai departe

Lecția japoneză (XIII) – În loc de încheiere

08 Marți nov. 2011

Posted by in Călătorii

≈ 15 comentarii

Etichete

, , ,

Mini-serialul meu despre experiențele trăite în Japonia a ajuns la final. În loc de încheiere, vreau să mai completez cîteva lucruri pe care le-am lăsat pe dinafară pînă acum:

O societate care se mișcă (pe) repede înainte, dar care nu uită să privească înapoi.

În două săptămîni de umblat intens cu mijloacele de transport în comun și pe stradă n-am simțit niciun miros de transpirație sau alt miros neplăcut. E drept, nu au fost zile de vară. Dar, chiar și așa, preocuparea japonezilor pentru curățenia personală este impresionantă.

Deseori am avut impresia că sunt singurul din Japonia care folosește Nokia. Cei mai mulți foloseau iPhone sau DoCoMo, un foarte popular brand japonez.

La plecarea dintr-un restaurant din Tokyo în care am servit cina, am primit cel mai neașteptat cadou-suvenir – cîte o căpățînă de salată verde. După ce am rumegat cîteva frunze în metrou, le-am făcut cadou unui om fără adăpost care, alături de alții, se pregătea de culcare în stația de metrou Shinjuku.

Tot în Tokyo m-am intersectat pe stradă cu doi români. Erau îmbrăcați, firește, în trening și încercau să intre în vorbă cu două domnișoare localnice. Dacă pentru treninguri aveau o scuză imensă (amîndoi erau componenți ai naționalei masculine de gimnastică), pentru faza cu localnicele merită trași la răspundere, din cauză că amîndouă erau groaznic de urîte.

citeşte mai departe

Lecția japoneză (XII) – La spital

07 Luni nov. 2011

Posted by in Călătorii

≈ 7 comentarii

Etichete

, , ,

Captivat de călătorie și de experiențele trăite, am ignorat o durere de gât care a tot crescut de la o zi la alta. Amigdalele mele fac figuri de câte ori se întâlnesc cu toamna. Așteptând să treacă de la sine, m-am trezit într-o dimineață că abia pot înghiți. Cu o poftă nebună de antibiotice, am sunat la recepția hotelului. Am întrebat dacă au un doctor, pentru că am o problemă cu gâtul.

Vocea care a ridicat receptorul nu m-a înțeles, așa că m-a pasat altcuiva. Am repetat povestea – „Am o problemă cu gâtul și aș vrea să știu dacă aveți medic în hotel.” Persoana mi-a promis că va reveni curând cu un telefon. Peste 15 minute m-a sunat managerul de la front office, care, cu profesionalism în glas, m-a întrebat ce problemă am cu aparatul de aer condiționat. Așa că m-am dus la spital.

citeşte mai departe

Lecția japoneză (XI) – Beznă și ceai verde în Kyoto

05 Sâmbătă nov. 2011

Posted by in Călătorii

≈ 2 comentarii

Etichete

, , , ,

Toți japonezii cu care am vorbit s-au luminat la față cînd le-am zis că o să vizitez Kyoto. „O să-ți placă mult”, mi-au spus. Au avut dreptate. Kyoto oferă cea mai autentică experiență japoneză, cu puțin modern și multă tradiție. Orașul a fost mult timp capitala imperiului, fapt care se simte cumva în aer și în privirile localnicilor.

Kyoto are o noblețe aparte. Respiră prin toți porii tradiție și cultură. Străzile sunt un amestec de localnici negrăbiți, turiști cu aparate foto, maiko sfioase, experte în evitatul privirilor, kimono-uri multicolore, cărucioare pe două roți imense, trase de băieți musculoși, în care se lăfăie mușterii cu dare de mînă.

citeşte mai departe

Lecția japoneză (X) – Detalii, detalii…

04 Vineri nov. 2011

Posted by in Călătorii

≈ 3 comentarii

Etichete

, ,

Nu m-am lămurit niciodată care e ordinea firească a lucrurilor – rezolvi prima dată treburile mari, importante, și abia apoi te ocupi de detalii sau dai atenție detaliilor de la bun început, folosind atenția pentru ele drept temelie pentru toate construcțiile viitoare? Oricare ar fi adevărul, cert este că gradul de performanță la care a ajuns un om, o organizație sau o societate poate fi evaluat și după atenția pe care o acordă detaliilor.

Detaliile sunt problemele acelea mici, pe care superficialii le ignoră zicînd „Las’ că merge și așa!” Detaliile sunt problemele acelea mici pe care dacă le iei în seamă, ești considerat, în unele țări, tipicar, fixist sau chiar nazist. În călătoria mea în Japonia m-am întîlnit deseori cu detalii puse la punct cu măiestrie, care m-au uns la suflet și m-au făcut să mă simt al naibii de bine. Iată doar două exemple.

citeşte mai departe