Arhive categorie: Cronici concerte

Femeia care şi-a pierdut jartierele, la Oradea

07 Luni apr. 2014

Posted by in Cronici concerte, Guest posts

≈ Un comentariu

Etichete

, , , , , , , , ,

Guest post de Corina Raţ-Tarţia

Acum două luni, soţul m-a anunţat foarte entuziast (lucru destul de rar la el) că preferatul nostru, Horaţiu Mălăele, va juca din nou în Oradea. La cumpărarea biletelor entuziasmul ne-a pălit uşor, din cauză că preţul lor însemna cam o cincime din salariul meu. Dar am decis că acest actor merită un efort din partea noastră. Am avut ocazia să-l vedem în „Măscăriciul”, în „Podu”, iar expresivitatea şi profunzimea jocului său au lăsat amprente puternice în noi. Cred că cine l-a văzut vreodată jucând pe Mălăele ne înţelege.

foto: Mihaela Marin

Femeia care şi-a pierdut jartierele (foto: Mihaela Marin, http://www.comedie.ro)

După câteva lungi săptămâni, iată-ne în ziua mult aşteptată. Odată ajunşi la teatru, surpriză! Am fost anunţaţi că spectacolul va începe cu câteva minute mai târziu din cauza inadvertenţei dintre ora anunţată pe afişe (19:30) şi cea de pe bilete (19:00). Am fost uşor nedumeriţi, dar atunci când, la ora 19:10, Lucian Maxim a intrat pe scenă pentru o demonstraţie de virtuozitate ca interpret la fierăstrău, am dat uitării totul. Momentul a fost cu totul special. Felul în care a reuşit să atragă atenţia unor oameni încă zgomotoşi, aflati într-o sală cu toate luminile aprinse, mi-a dat idei – aceeaşi tehnică aş putea să o folosesc şi eu cu elevii, la începutul orelor. E nevoie doar de un fierăstrău, un arcuş şi puţină îndemânare, iar linistea e garantată.

Citeşte mai departe

Provincialii, concert pentru primar (Oradea, Window Pub)

01 Marți apr. 2014

Posted by in Cronici concerte, Editoriale Bihoreanul

≈ Scrie un comentariu

Etichete

, , , , , , , , ,

 

Provincialii

Provincialii, live la Oradea, 27 martie 2014. Click pe fotografie pentru mai multe imagini de la concert.

Grea seară a avut formaţia „Provincialii” joi la Oradea! Puţin a lipsit ca numărul celor de pe scenă să-l întreacă pe al celor din sală. Concurenţa acerbă a meciului Steaua – Dinamo, promovarea făcută în grabă şi, mai ales, întrebarea „Cine-s ăia?”, a făcut ca prin Window Pub să bată vântul.

La întrebarea „Cine-s ăia?” şi eu aveam un răspuns minimal. Îi ştiam cu câteva piese de factură pop, ştiam că fuseseră şi pe la vrajba naţională numită Eurovision şi că aveau o melodie înregistrată cu Andra. Şi încă una în care era vorba de o noapte şi un covor. Cu acest bagaj minim de cunoştinţe m-am dus la un concert şi, surpriză, m-am trezit la altul! Unul la care, ca într-o ceremonie incompletă, a fost prezent primarul, dar au lipsit mirele şi mireasa.

Citeşte mai departe

Nicu şi Mozaicu’ (Nicu Alifantis live în Oradea)

27 Joi mart. 2014

Posted by in Cronici concerte, Editoriale Bihoreanul

≈ Scrie un comentariu

Etichete

, , , , , ,

Nicu Alifantis Party Oradea

La 19:09 scena se inundă de culori. Nicu Alifantis poartă pălărie, cămașă albă descheiată la gât, sacou și pantaloni negri. E complet diferit de cel cu care m-am întâlnit acum o jumătate de oră. Oboseala de turneu i-a dispărut. E proaspăt și vioi. E şi firesc să fie așa, doar are 60 de ani. Şase chitare îl așteaptă cuminţi, așezate în cerc în jurul său.

Nicu Alifantis a pornit singur, fără trupă, într-un turneu de 40 de oraşe. Cântarea începe cu „Ce bine că ești!” Voce şi chitară. Atât! Suficient pentru a stârni primele amintiri şi emoţii într-o sală prea mare pentru folk. „Balada blondelor iubiri” duce povestea mai departe, apoi… miros de toamnă: „A venit, a venit toamna…”. După încă două cântece ne întreabă dacă nu ne-am plictisit. Negăm toţi cei 300. „Doamne, ce nervi aveți!”

INTERVIU cu Nicu Alifantis [18 martie 2014]

Citeşte mai departe

Iubire, muzică şi flori la Filarmonica Oradea

07 Vineri mart. 2014

Posted by in Cronici concerte

≈ Scrie un comentariu

Etichete

, , , , , ,

Filarmonica Oradea

Violonistul Gabriel Croitoru şi dirijorul Romeo Râmbu [foto dr. Ovidiu Bălănean, Facebook]

Sala Filarmonicii de Stat din Oradea a fost plină la concertul din 6 martie, dedicat Zilei Femeii. Am mai văzut-o la fel doar cu ocazia Concertului de Anul Nou. În ambele cazuri, repertoriul pare să fi fost cel care a creat entuziasm în rândul publicului. Spre deosebire de concertele ordinare ale Filarmonicii, în astfel de ocazii se cântă un playlist nu neapărat mai uşor, dar mai variat şi mai cunoscut. Se interpretează bucăţi mai scurte, uverturi, marşuri sau valsuri din lucrări celebre, accesibile şi publicului larg. 

Continuă lectura →

Ray Wilson, concertul surprizelor plăcute (Genesis Klassik, la Cluj Napoca)

20 Joi feb. 2014

Posted by in Cronici concerte

≈ Un comentariu

Etichete

, , , , , ,

Scoţianul Ray Wilson a început să fie cunoscut cu grupul Stiltskin. A devenit celebru în 1996, când a fost chemat în Genesis. Dar după un album şi un turneu s-a trezit pus pe liber. A avut puterea să o ia de la capăt de unul singur. A înregistrat până acum 10 albume solo, din care 6 live. În 2008 s-a mutat în Polonia, pentru că acolo locuieşte iubita sa. Unul dintre proiectele sale muzicale se numeşte Genesis Klassik. În 19 februarie 2014 a cântat la Cluj Napoca. 

ASCULTĂ UN INTERVIU CU RAY WILSON [realizat împreună cu Daika Attila, de la Radio Transilvania Oradea]

_ALX2271

Foto Alex Rotea

Nu a fost prima prezenţă a lui în România. Ray Wilson a mai cântat în 2011 la… Zilele Municipiului Turda (îmi cer scuze pentru punctele de suspensie, dar nu m-am putut abţine). La Cluj Napoca a fost invitat pentru un eveniment pe jumătate privat, pe jumătate public. Implicarea masivă a sponsorilor, organizarea ireproşabilă şi promovarea corectă a evenimentului au făcut ca sala Teatrului Maghiar să fie plină la capacitate.

Am intrat în sală la 8 fix şi am rămas surprins. Toate cele 900 de locuri erau ocupate, iar lumea aştepta într-o linişte ca de teatru începerea concertului. Am avut de aşteptat foarte puţin. Profesionist desăvârşit, Ray Wilson a redus la jumătate tradiţionalul sfert academic şi a intrat pe scenă la 8 şi 8 minute. A ţinut să vină la Cluj cu echipamentul tehnic complet, inclusiv pianul, şi propria instalaţie de sunet. A urmat un concert al surprizelor plăcute care a justificat fiecare bănuţ cheltuit.

Citeşte mai departe

Kumm, A Mysterious Place Called Somewhere, lansat în Oradea

16 Duminică feb. 2014

Posted by in Cronici concerte

≈ Scrie un comentariu

Etichete

, , ,

Organizat în grabă, cu doar câteva zile înainte, concertul Kumm din Oradea a reuşit să umple sala de cântări de la Mozskva Cafe. Din cauza vecinilor degrabă făcători de reclamaţii, la Moszkva se cântă la ore de teatru sau operă, prea devreme pentru publicul ţintă, mai ales într-o seară de sâmbătă. Astfel că locul s-a umplut treptat – jumătate de sală la începutul concertului, sală plină spre final.

Ca la orice concert de lansare a unui nou album, setlist-ul a fost ocupat de cântecele de pe „A Mysterious Place Called Somewhere”. Aşadar, hiturile trupei au lipsit motivat. „Muzica ar trebui să te ducă în altă parte decât eşti tu fizic în momentul respectiv” spunea vocalistul într-un interviu, iar acesta pare să fie scopul declarat al albumului, al şaselea înregistrat în 17 ani de existenţă Kumm. Reacţia publicului a fost în general bună şi a crescut constant pe măsură ce curgeau cântecele.

Citeşte mai departe

Iris, aeterna poveste

10 Marți dec. 2013

Posted by in Cronici concerte

≈ Scrie un comentariu

Etichete

, , , , , , ,

Anul 2008. Despre starea de sănătate a lui Cristi Minculescu se auzeau tot mai multe zvonuri rele. Teama împânzise din nou lumea rockului. Se va termina? Când? Cum? Şi, mai ales, de ce? Apoi zvonurile au devenit oficiale, iar teama s-a făcut şi mai mare. Dar răul cel rău a trecut. Iar floarea de iris a mers mai departe. Însă doar ca să se ofilească altfel, într-un mod neanticipat de nimeni. O cronică veche de 5 ani, de la ultimul concert Iris în formulă completă la care am asistat (9 martie 2008, Blue Monday, Oradea). O cronică scrisă cu teamă.

Iris Blue MondayCe început surprinzător! Niciodată nu i-am auzit pe irişi deschizând un concert cu două balade („Noaptea” şi „Cine mă strigă în noapte?”). Îmi muşc buzele şi sper că noaptea din cântece nu prevesteşte nimic rău. Publicul, aparent rece la început, se încălzeşte treptat ca un diesel pornit iarna la drum lung. Se intră în ritm cu cel mai pur şi mai iubit hard rock românesc. Începe să fie bine!

Iris ştie să cânte oriunde. După 30 de ani de carieră şi proiecte dintre cele mai grandioase, cei patru nu se sfiesc să cânte în cluburi. Practic, de aici au pornit. Urechile sunt mai aproape, sunetul mai uşor de controlat. Dar şi publicul mai greu de urnit. Microfoniile nu sunt prilej de rictusuri. Fac parte din rock. Iar rockul începe să crească în seara noastră comună.

Citeşte mai departe